Mesia a venit în lume
Că pe toți să ne adune,
Căci umblam toți rătăciți,
Însetați și flămânziți.

Pribegi și fără de țară,
Uitați de lumea de odinioară,
Munciți de satan, și urâți,
Și de toți ai noștri părăsiți.

Dar El a venit să Se oprească
Și pe bolnavi să-i însănătoșească,
Pe cei murdari El i-a spălat,
Cu haine albe i-a îmbrăcat.

Orbilor le-a dat lumină,
Ungând ochii lor cu tină,
Și au văzut deslușit,
A fost ceva nemaipomenit.

Hulitorii au venit
Și El pe toți i-a primit,
Vameșii s-au pocăit,
Peste leafă nu au mai primit.

Femeia prinsă-n preacurvie,
Avea acuzatori, o mie,
Dar Isus a spus așa:
Nu te-a osândit nimenea?

Iată, că nici Eu nu te osândesc,
Și în dreptul tău mă opresc.
Iertată este a ta vină,
De azi, să umbli in lumină!

Pe slăbănog l-a vindecat,
Putere în trup i-a dat,
Ridică-ți patul și umblă,
Vie este a Mea vorbă!

Lumea a cutreierat,
Pe îndrăciți i-a eliberat,
Fără dar și fără plată,
El Și-a dat viață toată.

Ostenit El nu a fost,
A umblat mereu cu rost,
Umbla într-una, neobosit,
Să caute sufletul istovit.

Pentru asta S-a născut
Să fie cu omul abătut.
Pentru Ierusalim a plâns,
Când a văzut că L-au respins.

Pe umerii Lui a purtat
Păcate grele, și-a iertat
Pe toți cei la El veniți
Ca să fie mântuiți.